You are currently viewing Excursia corului mare 2026

Excursia corului mare 2026

Tradiția s-a perpetuat și corul mare al parohiei noastre a făcut o excursie remarcabilă și anul acesta. Am avut din nou, experiențe turistice deosebite și trăiri spirituale profunde. Ne-au călăuzit Parinții Cătălin Beșleagă, Dominic Brandiu, Marcelin Rotaru.

Pe 31 august, după ce am participat la Sfânta liturghie de la 6:30 am plecat spre vest. Am trecut munții prin minunatele Chei ale Bicazului. La Ticoș Foarea am admirat Cehlăul – creasta sa conturându-se perfect pe cerul fara urmă de nori. La Lacul Roșu ne-am ridicat ochii cu încredere la capela închinată Sfântului Cristofor – ocrotitorul călătorilor.

Ne-am continuat drumul spre Cluj prin Gheorgheni, Ditrău, Toplița, Reghin. În Ditrău am admirat exteriorul impozantei biserici „Preasfânta Inimă a lui Isus”; timpul nu ne-a permis să o vizităm, trebuie să revenim cu alte ocazii, se spune că este „locul unde toate dorințele se îndeplinesc”.

Cei aprox. 33 km ai Defileului Mureșului (denumit și Culoarul Deda – Toplița) ne-au încântat cu natura și cu localitățile pitorești, dar în același timp am mai avut o imagine a efectelor încălzirii globale: nivelul scăzut al râului Mureș.

Ajunși în Cluj, ne-am întâlnit cu Părintele Marcelin Rotaru – Lector, doctor, cadru didactic la Facultatea de Teologie Greco-Catolică (Teologie Simbolică), Cluj, Universitatea „Babeș-Bolyai”. Sfinția sa ne-a însotit în următoarele zile in periplul nostru prin zona Apusenilor.

Șederea de câteva ore în Cluj a fost deosebită; călăuziți de Părintele Marcelin, am vizitat în timp record câteva dintre comorile spirituale și culturale ale acestui oraș minunat.

Biserica Piaristă – Biserica Iezuiților/Biserica Universității, având hramul „Sfânta Treime”; a fost prima biserică romano-catolică edificată în Transilvania după reforma protestantă, in sec. al XVIII-lea. Exteriorul monumental sobru și interiorul rococo, fac din acest lăcaș o bijuterie a stilului baroc. Este singura biserică romano-catolică din Cluj în care se slujește si în limba româna.

În imediata vecinatate se află clădirea principală a Universității Babeș – Bolyai.

Biserica Sfântul Mihail, simbol al Clujului, este un monument reprezentativ al arhitecturii gotice (sec. XIV – XV). Prin istoria sa bogată, biserica este un reper important în istoria Transilvaniei.

În piața Unirii – piața centrală a Clujului, am admirat ansamblul statuar a lui Matei Corvin, alt simbol al orașului. Ne-am continuat turul pe pietonalul care conduce spre piața muzeului, trecând pe lângă Casa Matei / Matia care este unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură din Cluj (sec. XV) și în care s-a născut Matei Corvin Rege al Ungariei, fiul lui Iancu de Hunedoara.

Biserica Franciscană cu hramul “Sfântul Anton de Padova” (sec. XIII), altă bijuterie stil gotic cu interior rococo, flanchează piața muzeului, unde se află și muzeul de istorie.

Am mers apoi spre Catedrala Greco-catolica “Schimbarea la Față”, edificiu din sec. XVIII cu o istorie zbuciumată, ca multe altele din Transilvania.

Scurta noastră vizită în Cluj s-a încheiat cu Biserica Reformată (sec. XV) aflată în imediata apropiere a Bastionului Croitorilor (reminescență a vechilor ziduri ale cetații Clujului); biserica este unul din cele mai valoroase edificii gotice din Transilvania. Orga în stil rococo a fost construită în 1766 și este a doua orgă ca mărime din România, după cea a Bisericii Negre din Brașov (pe care am vazut-o anul trecut).

Am plecat apoi spre inima Apusenilor; cazarea noastră a fost la Cîmpeni, localitate cu o bogată istorie legată de Horia, Cloșca și Crișan și de revoluționarul pașoptist Avram Iancu.

Am început ziua a II-a cu Sfânta liturghie celebrată de cei trei părinți în biserica Greco-catolică de la Roșia Montană (hram Adormirea Maicii Domnului), o altă bijuterie ascunsă în minunatul peisaj al Apusenilor, pastorită de Părintele Manea Georgel. Biserica are statut de monument istoric. Construcția ei a început în 1721; turnul bisericii are 54m și este cel mai inalt turn de biserică din Apuseni. Vicisitudinile vremurilor nu au ocolit biserica… Au fost lucrări ample de restaurare, executate cu simt de răspundere și cu suflet. În biserică se mai pot vedea la iconostas trei icoane originale și urme de aur de 24 carate de la Roșia Montană, cu care au fost acoperite picioarele coloanelor iconostasului.

Biserica greco-catolică poartă memoria celui care a fost considerat de urmaşii săi cel mai popular şi mai de bine făcător dintre românii ardeleni ai veacului al XIX-lea, Simion Balint; a fost capelan în această biserică din 1834 până la moarte, în 1880. Popa Balint – cum este numit de biograful său, a luptat la 1848 alături de Avram Iancu, fiind prefect al Legiunii Arieşului. Mormântul lui Simion Balint se află lângă biserică. In casa parohială, restaurată acum cu profesionalism, a locuit Simion Balint.

Parohul bisericii – părintele Georgel, cum i se spune, este ilustrarea vie a conceptului “omul sfințește locul”. Prin asociația “Adoptă o casă”, al cărei fondator este, a inițiat și administrat un număr impresionant de restaurări, organizează tabere de vară, este omniprezent în zona extinsă a Roșiei Montane. Un moment de maximă emoție s-a întâmplat la ultima liturghie pe care am celebrat-o în biserică, când părintele Georgel a plâns ca un copil, copleșit de imaginea bisericii “pline” de credincioși, care îi aduceau slavă lui Dumnezeu prin rugăciune și cântare; din păcate, așa ceva nu se întamplă acolo, fiind foarte  puțini enoriași…

Am vizitat Peștera Scărișoara sau Ghețarul de la Scărișoara, care adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România; este monument al naturii, rezervație speologică din 1938.

Roșia Montană adăpostește galerii miniere romane din antichitate, cunoscute în mod istoric drept Alburnus Maior, fiind un important centru de extracție a aurului, atestat din anul 131 (tăblițe cerate romane); această denumire este o combinație între un nume de loc pre-roman de origine dacică (Alburnus) și un adjectiv latinesc Maior, care înseamnă „cel mare”).

Am vizitat vechea mină romană, muzeul cu o colecție de fotografii de epoca ilustrând modul de lucru în minerit si cu expunerea utilajelor din minerit. Am fost ghidați cu pasiune și profesionalism de dl. Dorin Rus (directorul Exploatarii miniere). Exploatarea cuprinde peste 100 km de galerie (din care 7 km din perioada romană); muntele “este gaurit ca un șvaițer” – comparația plastică folosită de ghidul nostru. Am văzut Tăul Brazi – lac artificial adânc de cca 17m.

Lacurile de acumulare (tăuri), vechi de aproape 300 de ani, au fost amenajate pentru a asigura volum suficient şi debit constant de apă pentru acţionarea instalaţiilor de măcinat minereul de aur (şteampuri). Sunt aprox. 100 de astfel de acumulări în zona Roșia Montană.

Am mai vizitat Casa memorială Avram Iancu, Cascada Pișoaia, Dealul cu melci.

Nu vor fi uitate niciodata cele doua zile petrecute în inima Apusenilor!

În ziua a IV-a am pornit dimineața devreme spre Alba Iulia, ultimul popas în peregrinarea noastră; și ce popas! Am mers la Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail, situată în interiorul cetății Alba Iulia. Este cel mai valoros monument de arhitectură romanică și gotică din Transilvania. Construirea a început în 1009. Lăcașul deține două recorduri: este cea mai veche și totodată cea mai lungă catedrală din România. Edificiul este monument istoric. Ghid ne-a fost Părintele Stelian Veres – Directorul Economic al Arhiepiscopiei romano catolice Alba Iulia.

Sfânta liturghie a fost celebrată în catedrală de Parinții Cătălin și Dominic, moment deosebit atât prin cadrul în care s-a desfașurat, cât și datorită faptului că a fost ultima celebrare din excursia noastră.

După o vizita rapidă în cetate – timpul nu a fost prietenul nostru, pentru că drumul spre casă era lung, am pornit spre Bacău. Pe drum nu a lipsit voia bună, la care au contribuit și îngerașii spirituali și fizici.

Au trecut repede cele patru zile, dar au fost intense; cu siguranță urmele din suflet și din memorie nu se vor șterge. Noi, “corul mare”, am mai crescut; ne simțim mai mult “echipă” și dorim să se audă și în vocile noastre aceasta!

Mulțumim Domnului pentru că Părintele Decan Benone crede în noi și ne facilitează aceste ieșiri! Îi mulțumim din suflet!

 

Le mulțumim de asemenea Părinților Cătălin, Dominic, Marcelin, Georgel și Stelian pentru însoțirea caldă, profesională, atentă!