De la frumusețea creației care este omul la prezența lui Isus
Vineri seara, 18 septembrie a avut loc un moment special de adorație dedicat tinerilor din Decanatul de Bacău- Centru și cel de Sud organizat la Luncani de către comunitatea mănăstirii carmelitane prin care ne-am rugat lui Dumnezeu să ne călăuzească în acest an școlar și universitar dar mai ales, prin care am reușit să ne deschidem inima față de Isus.
Primul act: afară, privind creația și culmea ei care este omul. Înainte de adorație, afară, a avut loc o parte introductivă susținută de sora Melinda prin care am reușit să înțelegem mai bine ce înseamnă să-L primim pe Dumnezeu in viața noastră. L-am invocat pe Duhul Sfânt, L-am chemat să ne lumineze calea pe care trebuie să o urmăm, oferindu-i lui Isus un loc special în inimile noastre, cerându-ne iertare pentru fiecare moment în care l-am îndepărtat de lângă noi tratându-l cu indiferență. Nu a fost doar o introducere, ci o adevărată pregătire a inimii. Pentru a intra în adorație, avem nevoie să ne oprim. Să lăsăm deoparte zgomotul, graba, telefonul și toate gândurile care ne poartă în altă parte. Am fost invitați să privim ceea ce se afla în noi și jurul nostru: cerul, copacii, lumina, chipurile celor de lângă noi și liniștea locului. Lucruri pe lângă care trecem adesea fără să le mai observăm. În acele momente am încercat să-l simțim pe Dumnezeu aproape și să-l privim prin frumusețea creației sale.
Al doilea act: în biserică, înaintea Preasfântului Sacrament. Apoi ușor, ușor, în liniște ne-am îndreptat spre biserică unde a început adorația, momentul în care L-am lăsat pe Dumnezeu să ne vorbească. A fost o ora de tăcere, prin care am reușit să ne deconectăm de la grijile noastre din viața de zi cu zi. Ne-am lăsat călăuziți de vorbele părintelui Augustin care a condus adorația, dar și de cântecele interpretate de grupul de la cor. În fața Sfântului Sacrament nu mai priveam doar o urmă a lui Dumnezeu. Îl priveam pe Isus însuși, prezent sub chipul pâinii. Același Cristos care a mers pe drumurile Galileei, i-a primit pe cei păcătoși, i-a vindecat pe cei bolnavi și și-a dat viața pe cruce era acolo, înaintea noastră. Adorația nu înseamnă să rostim multe cuvinte. Uneori este suficient să rămânem înaintea lui Isus și să-i permitem să ne privească. Venim cu bucuriile noastre, cu întrebările, rănile, neliniștile și planurile noastre. Nu trebuie să ascundem nimic. El ne cunoaște și ne primește așa cum suntem.
Seara s-a încheiat cu un moment de comuniune, am servit o gustare si am împărtășit păreri despre ceea ce am trăit.
Mulțumim tuturor organizatorilor, gazdei și celor care au făcut posibilă această adorație prin care am reușit să îi aducem laudă lui Dumnezeu. Mai jos lăsăm câteva mărturii ale celor care au participat la acest moment de rugăciune.
Andra Budăeș
„Această adorație cu tinerii din decanatul de Bacău- Centru a fost deosebită și profundă, atât prin modul în care s-a desfășurat în cele două momente, cât și prin frumusețea cadrului natural din jurul bisericii de la Mănăstirea din Luncani. Participarea la acest moment de rugăciune și comuniune mi-a atins inima și m-a ajutat să înțeleg ce înseamnă cu adevărat să-l ador pe Dumnezeu. Am înțeles, de asemenea, că trebuie să încetez să caut fericirea în lucrurile trecătoare, pentru că adevărata fericire vine numai de la Dumnezeu”.
Alesia Șipoș, Barați
„Pentru un tânăr, această oprire este cu atât mai necesară. Trăim înconjurați de imagini, mesaje și păreri. Suntem învățați să ne comparăm cu ceilalți și să căutăm mereu ceva nou. În adorație nu trebuie să impresionăm pe nimeni. În fața lui Isus nu suntem măsurați după succes, înfățișare sau realizări. Suntem priviți ca fii și fiice iubite. Această adorație ne-a amintit că Dumnezeu poate fi descoperit în frumusețea lumii, dar inima omului nu se poate opri la lucrurile create. Ea îl caută pe Cel care se află la originea oricărei frumuseți. Creația ne conduce până la prag, iar Euharistia ne introduce în întâlnire. Am intrat în biserică după ce am privit lumea din jurul nostru, dar am ieșit privind-o altfel. Când îl întâlnești pe Isus, cerul, oamenii și întreaga viață capătă o lumină nouă. Înțelegi că fericirea nu vine din acumularea lucrurilor trecătoare, ci din apropierea de Dumnezeu. Am venit să-l simțim în creație, să-l privim în Euharistie și să-l adorăm cu întreaga noastră viață”.
„Adorația de aseară a fost un moment unic, în care toții cei prezenți și-au dedicat sufletul și inima către Isus ! A fost un moment în care toții cei prezenți l-au lăsat pe Isus să pătrundă în inima lor adânc cu pace și bucurie!”
Tereza, Trebeș
„În urma adorației de aseară,consider ca a fost mult mai diferită și mai profundă față de alte adorații. Cuvintele rostite de doamna au fost imprimate mult mai adânc în sufletele noastre, datorită intonației sale. Constat ca această adorație a fost un moment unic plin de pace sufletească și liniște!”
Patricia, Trebeș
„Adorația de aseară a fost una mai aparte, a fost o adorație unică, a fost una care m-a umplut de emoții și m-a făcut să-mi dau seama de multe lucruri. Aceasta adorație m-a făcut sa-mi deschid inima mai profund lui Isus”.
Ioana, Trebeș
„După începerea noului an școlar și sosirea toamnei, tinerii din zona Bacăului s-au adunat la Mănăstirea Carmelitană din Luncani pentru a petrece niște momente prețioase împreună adorându-l pe Isus. Părintele Augustin alături de sora Melinda au primit cu căldură cei aproximativ 150 de tineri credincioși printr-o poveste emoționantă și plină de tâlc atrăgând atenția asupra faptului că uneori putem căuta bunăstarea noastră în exterior când de fapt iubirea și fericirea bat la ușa sufletului prin dorința de a-l avea pe Isus cât mai aproape. În continuarea momentului de cercetare și recunoștință Domnului, am pornit spre biserică, unde corul tinerilor de la Bacău Centru umplea biserica cu cântări de slavă începând adorația. A fost o seară plină de har care ne-a reamintit că oricum am fi, Dumnezeu așteaptă să îi deschidem inima și să îl purtăm alături în drumul nostru”.
Mihaela Duma, Valea Mare
„Pentru mine aceasta a fost prima adorație decanală și chiar nu știam la ce să mă aștept. Am fost foarte surprins să văd atât de mulți tineri în biserică, toți adunați pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu. Atmosfera a fost foarte liniștitoare, total diferită de agitația de zi cu zi. În acele momente, m-am simțit complet deconectat de toate problemele și grijile exterioare. Am simțit cum o liniște interioară coboară în sufletul meu și îmi oferă o stare de bine”.
David Moroi, Bacău, Sf. Nicolae
